{"id":7265,"date":"2016-08-08T12:45:00","date_gmt":"2016-08-08T12:45:00","guid":{"rendered":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/dittersdorf-fontos-szerepe-a-varadi-klasszikus-zene-fejlodeseben\/"},"modified":"2016-10-26T13:10:36","modified_gmt":"2016-10-26T13:10:36","slug":"dittersdorf-fontos-szerepe-a-varadi-klasszikus-zene-fejlodeseben","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/dittersdorf-fontos-szerepe-a-varadi-klasszikus-zene-fejlodeseben\/","title":{"rendered":"Rolul important al lui Dittersdorf \u00een evolu\u0163ia muzicii clasice din Oradea"},"content":{"rendered":"[et_pb_section admin_label=”Section” fullwidth=”on” specialty=”off” transparent_background=”on” background_color=”#ffffff” allow_player_pause=”off” inner_shadow=”off” parallax=”off” parallax_method=”off” padding_mobile=”off” make_fullwidth=”off” use_custom_width=”off” width_unit=”on” make_equal=”off” use_custom_gutter=”off”][et_pb_fullwidth_post_title admin_label=”Fullwidth Post Title” title=”on” meta=”off” author=”on” date=”on” categories=”on” comments=”on” featured_image=”off” featured_placement=”below” parallax_effect=”on” parallax_method=”on” text_orientation=”center” text_color=”dark” text_background=”off” text_bg_color=”rgba(255,255,255,0.9)” module_bg_color=”rgba(255,255,255,0)” title_font_size=”36″ title_font_size_tablet=”29″ title_font_size_phone=”20″ title_font_size_last_edited=”on|phone” title_text_color=”#fee29b” title_all_caps=”off” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid”] [\/et_pb_fullwidth_post_title][\/et_pb_section][et_pb_section admin_label=”section” transparent_background=”on” background_color=”#ffffff” allow_player_pause=”off” inner_shadow=”off” parallax=”off” parallax_method=”off” padding_mobile=”off” make_fullwidth=”off” use_custom_width=”off” width_unit=”on” make_equal=”off” use_custom_gutter=”off”][et_pb_row admin_label=”row”][et_pb_column type=”4_4″][et_pb_text admin_label=”Text” background_layout=”light” text_orientation=”justified” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid”]\n

Karl Ditters von Dittersdorf s-a n\u0103scut la Viena \u00een anul 1739 cu numele August Carl Ditters. (A ob\u0163inut titlul de nobil \u00een anul 1773 \u015fi de atunci ata\u015f\u00e2ndu-se numelui formula \u201dvon Dittersdorf\u201d).<\/p>\n

Dup\u0103 plecarea lui Michael Haydn din Oradea la Salzburg \u00een anul 1762 orchestra episcopului Patachich a r\u0103mas f\u0103r\u0103 conduc\u0103tor timp de doi ani. La \u00eenceputul anului 1764 Patachich a c\u0103l\u0103torit la Viena, unde a reu\u015fit s\u0103 angajeze prim-violonistul \u015fi dirijorul orchestrei reginei Maria Terezia. De\u015fi Patachich a fost admirator al muzicii clasice, nu se pare c\u0103 a fost \u015fi un diplomat bun, deoarece regina Maria Terezia nici o dat\u0103 nu i-a iertat niciodat\u0103 episcopului care \u00eei era drag, c\u0103 a atras dirijorului ei.<\/p>\n

Episcopul a admirat at\u00e2t de mult jocul de vioar\u0103 al t\u00e2n\u0103rului violonist, \u00eenc\u00e2t imediat i-a \u00eencredin\u0163at conducerea orchestrei, respectiv cu sarcina de a extinde num\u0103rul muzicienilor, cu at\u00e2\u0163i arti\u015fti vienezi \u015fi din Praga de c\u00e2\u015fi are nevoie.<\/p>\n

Dittersdorf a ales muzicieni excep\u021bionali deja \u00eenainte de a porni din Viena spre Oradea. Printre ace\u015ftia erau arti\u015fti ale c\u0103ror nume mai t\u00e2rziu au devenit cunoscut \u00een \u00eentreaga lumea. L-a adus cu el ca \u015fi maestru de concert pe Wenzel Pichl, compozitorul vienez de origine ceh\u0103, care \u00eei era \u015fi prieten bun.<\/p>\n

\"Dittersdorf\"Dittersdorf (precum \u015fi Wenzel Pichl) au ajuns la Oradea la 1 aprilie, 1764. Este gre\u015feal\u0103 general\u0103 c\u0103 cei doi ar fi ajuns la Oradea \u00een anul 1765. Din p\u0103cate sunt care, neav\u00e2nd \u00een vedere datele istorice exacte, prezint\u0103 gre\u015fit data sosirii lui Dittersdorf \u015fi Wenzel la Oradea, iar prin aceast\u0103 inexactitate, din p\u0103cate, dau-iau informa\u0163ia eronat\u0103 unul de la cel\u0103lalt\u2026<\/p>\n

\u00cenainte de a trece la prezentarea perioadei petrecute de Dittersdorf la Oradea (care se refer\u0103 \u015fi la M. Haydn), trebuie precizat\u0103 locul unde ace\u015ftia \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea. Este important s\u0103 reflect\u0103m asupra acestei detalii datorit\u0103 faptului c\u0103 nu de multe ori se g\u0103sesc referin\u0163e \u00een acest sens. Explica\u0163ia acestei situa\u0163ii se reg\u0103se\u015fte \u00een faptul c\u0103 foarte mul\u0163i consider\u0103 c\u0103 Haydn, Dittersdorf \u015fi Pichl \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea la prezenta Catedrala Romano-Catolic\u0103. Ideea este atr\u0103g\u0103toare, dar adev\u0103rul este alta!<\/p>\n

Unde au c\u00e2ntat?<\/strong><\/p>\n

\"P\u00fcsp\u00f6ki<\/strong>Pentru a demonstra (\u015fi Bunicul meu ca \u015fi descoperitorul datelor corecte a \u00eencercat s\u0103 ofere datele autentice tuturor) faptul c\u0103 presupunerile gre\u015fite \u201dnu se pot sus\u0163ine\u201d, trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00een anul 1752 a \u00eenceput construirea Catedralei Romano-Catolice \u015fi s-a terminat numai \u00een 1779. De\u015fi, e cert c\u0103 a fost deschis\u0103 pentru credincio\u015fi \u015fi public, respectiv \u015fi orga a fost luat\u0103 \u00een folosin\u0163\u0103, dar sfin\u0163irea oficial\u0103 a avut loc numai \u00een 1780. Piatra de temelie a Palatului Episcopal de l\u00e2ng\u0103 acesta a fost pus\u0103 \u00een 1762 (despre acesta am f\u0103cut \u015fi referin\u0163\u0103 \u00eentr-un articol anterior) \u015fi a fost terminat \u00een 1776. Dup\u0103 cum atest\u0103 \u015fi datele mai sus men\u0163ionate, era imposibil pentru cei trei, Haydn, Pichl \u015fi Dittersdorf s\u0103-\u015fi desf\u0103\u015foare activitatea aici, pentru c\u0103 cei trei au stat \u00een Oradea \u00eentre 1760-1769 dar cl\u0103dirile \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eenc\u0103 nu au fost terminate.<\/p>\n

\u00cen aceea vreme Catedrala a fost actuala Biseric\u0103 Sf\u00e2ntul Ladislau, care a func\u0163ionat ca \u015fi catedral\u0103 din 1723 p\u00e2n\u0103 \u00een 1780.<\/p>\n

\"SzentTrebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 Palatul Episcopal \u00een acea perioad\u0103 se afla \u00een locul Prim\u0103riei de azi, care a fost construit de Cs\u00e1ky Mikl\u00f3s (episcop \u00een Oradea \u00eentre 1737-1747),\u00a0 care totodat\u0103 func\u0163ionat \u015fi ca seminar teologic, \u015fi care din p\u0103cate s-a ars \u00een \u00eentregime \u00een 1773. Aripa dreapt\u0103 al acestei cl\u0103diri \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 l\u00e2ng\u0103 turnul prim\u0103riei de azi. Conducerea actual\u0103 a ora\u015fului, Episcopatul, ignor\u0103 caracterul de monument istoric care cuprinde mai multe secole. Aceast\u0103 cl\u0103dire ar trebui reabilitat\u0103 urgent.<\/p>\n

Compozitor productiv<\/strong><\/p>\n

\"Szent\u00centorc\u00e2ndu-ne, Dittersdorf a reu\u015fit s\u0103 continue cu \u015fi mai mare succes serviciul \u00eenceput \u00een vremea lui Haydn. Mediul \u00een care lucra era mult mai favorabil dec\u00e2t \u00een vremea predecesorului s\u0103u, care trebuia s\u0103 pun\u0103 \u015fi bazele \u00een paralel cu munca sa.<\/p>\n

\u00cenainte de toate, Dittersdorf a completat orchestra episcopului cu muzicienii adu\u015fi de la Viena \u015fi a ridicat corul la un nivel unde a putut deveni cunoscut at\u00e2t acas\u0103 c\u00e2t \u015fi pe plan interna\u0163ional.<\/p>\n

De\u015fi muzica lui Dittersdorf era neglijat\u0103, aproape uitat\u0103 de posteritate, activitatea lui pare a fi redescoperit\u0103 \u00een ultimii decenii. Era un compozitor productiv, \u015ftia s\u0103 compun\u0103 muzic\u0103 u\u015for \u015fi rapid care poate fi explica\u0163ia faptului c\u0103 \u00een cazul anumitelor opere se simte superficialitatea. (\u2026)<\/p>\n

Ghinionul care a afectat via\u0163a \u015fi activitatea lui este faptul c\u0103 a tr\u0103it \u00een vremea lui Joseph, Michael Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart operele c\u0103rora sunt greu de egalat. Totu\u015fi, Dittersdorf avea un rol extrem de important at\u00e2t \u00een dezvoltarea muzicii clasice de la Viena c\u00e2t \u015fi \u00een cea de la Oradea.<\/p>\n

Din cele treizeci \u015fi patru de opere, 12 au fost scrise \u00een limba italian\u0103, restul, \u00een special cele de dup\u0103 anul 1786, au fost scrise \u00een limba german\u0103. Dintre simfoniile legate de numele lui 120 sunt considerate a fi compuse de el, \u015fi alte 90 sunt simfonii \u00een cazul c\u0103rora persoana autorului nu se cunoa\u015fte cu siguran\u0163\u0103, dar sunt atribuite lui Dittersdorf. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea a compus peste 70 de concerte pentru diferite instrumente (vioar\u0103, viol\u0103, oboi, pian, etc). Num\u0103rul operelor de muzic\u0103 de camer\u0103 este aproape 280, num\u0103rul operelor oratorice se apropie de 240.<\/p>\n

\u00cen ultimii ani operele personajelor muzicii mai sus men\u0163ionate au revenit pe scena din Oradea. \u00cen repertoriul orchestrei de muzic\u0103 de camer\u0103 al Filarmonicii operele lui Haydn, Pichl \u015fi von Dittersdorf au avut loc permanent. S-a \u00eent\u00e2mplat ca \u00een cadrul unui spectacol publicul a avut oportunitatea s\u0103 asculte operele unui singur compozitor.<\/p>\n

Cu siguran\u021b\u0103, timpul s\u0103u petrecut la Oradea nu dispare \u00een cea\u0163a uit\u0103rii! Vom avea grij\u0103 noi, or\u0103deni!<\/p>\n[\/et_pb_text][et_pb_divider admin_label=”Divider” color=”#ffffff” show_divider=”off” height=”40″ divider_style=”solid” divider_position=”top” hide_on_mobile=”on”] [\/et_pb_divider][et_pb_button admin_label=”Button” button_url=”http:\/\/thurzozoltan.com\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/bihari-naplo-cikk-4.pdf” url_new_window=”on” button_text=”Desc\u0103rcare PDF” button_alignment=”right” background_layout=”light” custom_button=”on” button_letter_spacing=”0″ button_use_icon=”default” button_icon=”%%65%%” button_icon_placement=”right” button_on_hover=”on” button_letter_spacing_hover=”0″] [\/et_pb_button][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[et_pb_section admin_label=”Section” fullwidth=”on” specialty=”off” transparent_background=”on” background_color=”#ffffff” allow_player_pause=”off” inner_shadow=”off” parallax=”off” parallax_method=”off” padding_mobile=”off” make_fullwidth=”off” use_custom_width=”off” width_unit=”on” make_equal=”off” use_custom_gutter=”off”][et_pb_fullwidth_post_title admin_label=”Fullwidth Post Title” title=”on” meta=”off” author=”on” date=”on” categories=”on” comments=”on” featured_image=”off” featured_placement=”below” parallax_effect=”on” parallax_method=”on” text_orientation=”center” text_color=”dark” text_background=”off” text_bg_color=”rgba(255,255,255,0.9)” module_bg_color=”rgba(255,255,255,0)” title_font_size=”36″ title_font_size_tablet=”29″ title_font_size_phone=”20″ title_font_size_last_edited=”on|phone” title_text_color=”#fee29b” title_all_caps=”off” use_border_color=”off” border_color=”#ffffff” border_style=”solid”] [\/et_pb_fullwidth_post_title][\/et_pb_section][et_pb_section admin_label=”section” transparent_background=”on” background_color=”#ffffff” allow_player_pause=”off” inner_shadow=”off” parallax=”off” parallax_method=”off” padding_mobile=”off” make_fullwidth=”off” use_custom_width=”off” width_unit=”on” […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[114],"tags":[],"class_list":["post-7265","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-irasaim-ro"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7265","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7265"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7265\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9446,"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7265\/revisions\/9446"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7265"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7265"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/thurzozoltan.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7265"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}