Ridicarea vieții muzicale din Oradea la nivel internațional

După eliberarea de sub dominaţia otomană în anul 1692 a început o înflorire extraordinar de bogată în istoria oraşului Oradea şi Episcopatului adus în oraşul nostru de către Sfântul Ladislau, precum şi a catedralei.

Nu trebuie să uităm că cei 32 ani de ocupaţie turcească, respectiv asediul cetăţii aproape a radiat locuitorii maghiari. În Oradea au rămas intacte în total două duzini de case de locuit.

Episcopul Benkovits Ágoston este primul, care în 1692 soseşte la Oradea. În acea vreme din cauza distrugerilor otomane nu a existat biserică catolică în oraşul nostru. Îndată ce a sosit în oraşul nostru, a dispus construirea unei biserici catolice pentru cei de abia două sute de credincioşi. Acesta va fi a doua noastră catedrală. Acesta există încă şi azi, în vecinătatea bisericii reformată de pe malul Crişului (biserica Olosig), înconjurată de blocuri – care a fost luat de la episcopatul romano-catolic de către conducerea de stat română comunistă ateistă în 194, şi l-a dat în folosinţă pentru ortodocşi (…), astfel ei s-au aşezat acolo şi îl posedă până în prezent (prima catedrală a fost demolată în 1618 de către principele Transilvaniei, Bethlen Gábor, şi a dispus utilizarea pietrelor din acesta la construirea pereţilor cetăţii. Astfel s-a distrus prima catedrală.)

Episcopul Benkovits, cert este că în condiţii sărace, dar din inimă, a Construit catedrala cu entuziasmul din credinţa în viitor, cu sigura speranţă că în Oradea va mai fi dezvoltare chiar şi în ciuda întâmplărilor, în primul rând cultură, respectiv construcţii.

Centru muzical

Cardinalul Csáky Imre în scurt timp a ridicat o casă nouă a lui Dumnezeu, biserica parohială de azi denumită după Sfântul Ladislau (acesta a devenit cea de-a treia catedrală în ordinea cronologică).

Dacă ne gândim mai bine, în abia câţiva decenii, după plecarea otomanilor, aproape fără antecedente, conducătorii bisericii catolice depun bazele pentru o viaţă culturală şi în primul rând muzicală atât de bogată care va ridica Oradea în rândul celor mai mari centre muzicale din Europa. În mâinile episcopului romano-catolic din oraş au fost întotdeauna surse semnificative financiare, şi le-au ştiut şi folosi: întotdeauna au investit averi uriașe pentru îngrijirea fizică şi sufletească a credincioşilor, pentru educaţie, dar întotdeauna au fost bani şi pentru sprijinirea artei din oraş.

Baronul Patachich Ádám

Baronul Patachich Ádám s-a născut în 1715. Tatăl său şi-a dorit ca fiul lui să-şi aleagă carieră militară, dar el a ales litere şi teologie, şi din ambele a primit diplomă în Roma. A scris poezii în mod regulat, motiv pentru care Academia Arcadia (Arkádok) din Roma îl alege între membri săi. În 1739 va ajunge la Viena unde devine observator harnic ale mişcărilor culturale. Aici se gândeşte: dacă o dată va deveni episcop, îşi va crea o curte strălucitoare, unde va aduna persoanele cele mai importante în jurul sau.

Patachich Ádám a primit numirea la sfârşitul anului 1759, dar pe când ajunge bulla din Roma în Viena pentru sfinţirea sa în calendare deja s-a notat anul 1760.

Predecesorul său a fost episcopul contele Forgách Pál, şi scrisoarea regală care l-a chemat pe Forgách la Vác în 1759, a venit numai singură, şi nu a fost însoţit de o altă demnitate, care ar fi dat episcop nou pentru Oradea. În aceste cazuri capitulii, să nu se oprească procedurile bisericeşti, de obicei aleg din cercul lor un vicar. (Acesta este rămăşiţă din drepturile lor străvechi conform căreia pe vremuri şi-au ales şi propriul lor episcop.)

Episcopul Patachich Ádám avea 45 ani când îşi ocupă locul ca şi episcop al Oradiei în primăvara anului 1760. Inaugurarea sa a avut loc la data de 25 Mai în duminica de Rusalii.

Viaţă artistică

Nu a putut vedea multe din oraş, pentru că în 1660, locuitorii s-au refugiat de otomani în cetate. Toată lumea şi-a incendiat casa proprie, iar pe lângă acesta oraşul purta urmele cauzate de război. De numele lui Patachich Ádám nu se leagă doar construirea rezidenţei în mod unic impozant şi monumental în stil baroc ( sub conducerea lui Mária Terézia în Ungaria au fost construite aproximativ  200 de castele şi palate, dintre care cel mai mare e cel din Oradea) şi continuarea construirii catedralei tot în stil baroc ( care a fost început de episcopul contele Forgách Pál ), dar şi cea mai roditoare perioadă a vieţii artistice din Oradea, care a început cu sosirea în oraş al episcopului interesat în umanism

Episcopul extraordinar de educat, care adora splendoarea a ridicat dintr-una viaţa muzicală din Oradea la nivel internaţional. Cum aducea caleaşca ornată episcopul nou şi compania sa spre oraşul nostru, imaginea pe care episcopul îl vede nu a fost nici pe de parte captivant: s-au văzut urmele războaielor şi revoluţiilor, respectiv Catedrala terminată pe jumătate (Bazilica de acum – cea de-a patra Catedrală şi în prezent ) pereţii netencuiţi au stat fără turnuri fără acoperiş.

Patachich, care în mod generos a investit o pătrime din venitul său anual în scopuri muzicale şi teatru, respectiv a avut bibliotecă mare (care după ce soseşte în oraş se va deschide în faţa largului public, ca şi bibliotecă publică ), ştia că această sarcină – înflorirea vieţii muzicale din Oradea – poate fi soluţionată doar de un artist tânăr cu talent excepţional.

În unul dintre căleştile din spate, care aduceau compania episcopului stătea un tânăr în vârstă de 23 ani, slab, cu un aspect mai mult bolnăvicios, dar ambiţios cu ochi strălucitori: acesta a fost Michael Haydn…