Timpul petrecut de compozitorul Wenzel Pichl la Oradea

Pichl s-a născut pe 25 septembrie, 1741 în localitatea Bechyn, în apropierea oraşului Tabor. În 1753 îl găsim ca solist la seminarul Iezuit din Breznici urmând tradiţia vremii de a înrola copiii talentaşi într-un cor.

Jan Pokorny asigură cunoştinţele de bază pentru Pichl.

După terminarea liceului îşi continuă studiile în filozofie, teologie şi drept la Universitatea din Praga în timp ce îşi desfăşoară activitatea de violonist la seminarul Sfântul Wencel.

În anul 1762 devine prim-violonistul orchestrei din Teinkirchen fiind discipolul dirijorului Josef Segel, de la care învaţă teoria muzicii şi metode de compunere. La recomandarea directorului operei italiene din Praga şi la invitaţia episcopului Patachich Ádám, îl însoţeşte pe von Dittersdorf devenind maestru de concert şi dirijor secundar. Devine prieten bun al lui Karl Ditters von Dittersdorf. După desfiinţarea orchestrei episcopale datorită denunţului trimis reginei Maria Terezia, în 1764 Pichl se întoarce la Praga unde îşi oferă serviciile contelui Ludwig Hartig. În 1771 Pichl pleacă la Viena şi începe să aducă contribuţii la Teatrul de Curte. În 1777, la recomandarea reginei Maria Terezia primeşte un loc în orchestra arhiducelui Ferdinand, guvernatorul Lombardiei şi iubitor de artă, ca violonist şi compozitor de muzică de cameră. Ocupă această poziţie timp de 20 de ani împlinindu-şi viaţa ca compozitor.

Menţinea corespondenţă cu Giovanni B. Martini pe care l-a idealizat până la extremitate. P. Nardini i-a dedicat opera ”Cento variocioni per il violino”, în anul 1779 a devenit membrul Academiei Filarmonice din Mantoa, şi în 1782 a fost selectat între muzicienii Academiei Filarmonice din Bologna. După ocuparea Lombardiei de către armatele Franceze, Pichl se întoarce la Viena în 1796. În timpul refugiului din Milano multe opere şi colecţii de note s-au pierdut şi au fost distruse şi manuscrisele lui pe tema operei artiştilor de origine cehă în Italia.

Muzică cultă

Se mută la Viena şi îşi desfăşoară activitatea de violonist şi compozitor în orchestra Curţii iar din 1800 este dirijorul orchestrei arhiducelui Ferdinand. Compune numeroase opere de muzică religioasă care i-au adus succes. Îşi face datoria  şi faţă de ţara lui natală traducând în limba cehă ”Flautul Fermecat” al lui W.A. Mozart. A murit în timpul unui concert pe 23 ianuarie, 1805 în castelul principelui Lobkowitz de Raudnitz.

În timpul petrecut la Oradea Pichl s-a căsătorit cu o domnişoară maghiară (pe nume Somogyi) şi au fost încununaţi de episcopul Patachich Ádám. Patachich a acceptat sarcina cu mare plăcere deoarece mai devreme nu a reuşit să ajute la realizarea căsătoriei dintre Dittersdorf cu Jurkovici Kató.

Pichl a fost un violonist virtuos atât ca muzician cât şi ca compozitor. Împreună cu Dittersdorf şi Antonin Vraniczky au devenit personalităţi importante ai şcolii de vioară vieneze. A fost respectat de contemporanii săi. Vojtech Jirovec, cu care Pichl s-a întâlnit la Milano, îl numeşte unul dintre cei mai buni compozitori din Europa. Dittersdorf era de acceaşi părere.

Pichl era foarte educat şi un compozitor extrem de productiv.

Operele lui Pichl

A lăsat pentru posteritate 700 de opere, printre care se găsesc Variaţii, Capricii, Fugă, Solo pentru Vioară, Duete pentru vioară şi pentru vioară şi violă, muzică pentru trio, 148 cvartete pentru instrumente cu coarde, pentru suflători (aceste opere au fost probabil compuse pentru arhiducele Eszterházi Miklós care era şi el artist al violei).

Operele pentru orchestră: 89 sinfonii, un şir de serenade, concertini, 30 de concerte instrumentale (Printre conertele compuse pentru clarinet, trebuie amintit concertul compus pe două clarinete, dat fiind faptul că în acea vreme nu s-au compus prea multe asemenea piese), oratorii. Îi plăcea să compună melodii şi cântece, astfel a scris şapte opere în limbile italiană, germană şi franceză.

Popularitatea

Popularitatea lui s-a evidenţiat prin faptul că deja în viaţa lui operele lui au fost copiate şi chiar publicate şi distriuite în tipar. Majoritatea operelor le-a dedicat personalităţilor nobile.

Majoritatea operelor au fost compuse pe vioară şi sunt foarte folositoare pentru dezvoltarea tehnicilor jocului pe vioară şi ajută la învăţarea Studiilor Rode sau al Sonatelor ale lui Bach. La începutul carierei a compus multe piese folositoare pentru învăţarea jocului pe vioară. Haydn, clasicizmul lui Mozart, muzica franceză, muzica folclorică cehă în special cele pastorale şi-au lăsat amprenta pe stilul lui Pichl. A adus inovaţii în sinfoniile şi în structurarea sonatelor sale. În ceea ce priveşte operele instrumentale, şi acestea prezintă soluţii tehnice excepţionale.

Dezvoltarea muzicii

Atât Dittersdorf cât şi Pichl au sosit la Oradea în tinereţe la invitaţia episcopului Patachich. Fără exagerare, anii petrecuţi la Oradea între 1764 şi 1769 erau martorii primelor încercări şi succese artistice pentru ambi muzicieni. Bazându-se pe experiența şi efortul depus  la Oradea, cei doi erau predestinaţi pentru succese din ce în ce mai strălucitoare.

Este evident faptul că Oradea avea muzicieni de calitate pentru asigurarea nivelului ridicat al ceremoniilor bisericeşti conform tradiţiilor vremii, şi înainte de Haydn, Pichl şi von Dittersdorf, totuşi pentru dezvoltarea muzicii care a început cu Haydn şi şi-a atins punctul culminant cu Dittersdorf era nevoie de sprijinul generos al umanistului Patachich Ádám.