Rolul important al lui Dittersdorf în evoluţia muzicii clasice din Oradea
Karl Ditters von Dittersdorf s-a născut la Viena în anul 1739 cu numele August Carl Ditters. (A obţinut titlul de nobil în anul 1773 şi de atunci ataşându-se numelui formula ”von Dittersdorf”).
După plecarea lui Michael Haydn din Oradea la Salzburg în anul 1762 orchestra episcopului Patachich a rămas fără conducător timp de doi ani. La începutul anului 1764 Patachich a călătorit la Viena, unde a reuşit să angajeze prim-violonistul şi dirijorul orchestrei reginei Maria Terezia. Deşi Patachich a fost admirator al muzicii clasice, nu se pare că a fost şi un diplomat bun, deoarece regina Maria Terezia nici o dată nu i-a iertat niciodată episcopului care îi era drag, că a atras dirijorului ei.
Episcopul a admirat atât de mult jocul de vioară al tânărului violonist, încât imediat i-a încredinţat conducerea orchestrei, respectiv cu sarcina de a extinde numărul muzicienilor, cu atâţi artişti vienezi şi din Praga de câşi are nevoie.
Dittersdorf a ales muzicieni excepționali deja înainte de a porni din Viena spre Oradea. Printre aceştia erau artişti ale căror nume mai târziu au devenit cunoscut în întreaga lumea. L-a adus cu el ca şi maestru de concert pe Wenzel Pichl, compozitorul vienez de origine cehă, care îi era şi prieten bun.
Dittersdorf (precum şi Wenzel Pichl) au ajuns la Oradea la 1 aprilie, 1764. Este greşeală generală că cei doi ar fi ajuns la Oradea în anul 1765. Din păcate sunt care, neavând în vedere datele istorice exacte, prezintă greşit data sosirii lui Dittersdorf şi Wenzel la Oradea, iar prin această inexactitate, din păcate, dau-iau informaţia eronată unul de la celălalt…
Înainte de a trece la prezentarea perioadei petrecute de Dittersdorf la Oradea (care se referă şi la M. Haydn), trebuie precizată locul unde aceştia şi-au desfăşurat activitatea. Este important să reflectăm asupra acestei detalii datorită faptului că nu de multe ori se găsesc referinţe în acest sens. Explicaţia acestei situaţii se regăseşte în faptul că foarte mulţi consideră că Haydn, Dittersdorf şi Pichl şi-au desfăşurat activitatea la prezenta Catedrala Romano-Catolică. Ideea este atrăgătoare, dar adevărul este alta!
Unde au cântat?
Pentru a demonstra (şi Bunicul meu ca şi descoperitorul datelor corecte a încercat să ofere datele autentice tuturor) faptul că presupunerile greşite ”nu se pot susţine”, trebuie să menţionăm că în anul 1752 a început construirea Catedralei Romano-Catolice şi s-a terminat numai în 1779. Deşi, e cert că a fost deschisă pentru credincioşi şi public, respectiv şi orga a fost luată în folosinţă, dar sfinţirea oficială a avut loc numai în 1780. Piatra de temelie a Palatului Episcopal de lângă acesta a fost pusă în 1762 (despre acesta am făcut şi referinţă într-un articol anterior) şi a fost terminat în 1776. După cum atestă şi datele mai sus menţionate, era imposibil pentru cei trei, Haydn, Pichl şi Dittersdorf să-şi desfăşoare activitatea aici, pentru că cei trei au stat în Oradea între 1760-1769 dar clădirile în această perioadă încă nu au fost terminate.
În aceea vreme Catedrala a fost actuala Biserică Sfântul Ladislau, care a funcţionat ca şi catedrală din 1723 până în 1780.
Trebuie menţionat faptul că Palatul Episcopal în acea perioadă se afla în locul Primăriei de azi, care a fost construit de Csáky Miklós (episcop în Oradea între 1737-1747), care totodată funcţionat şi ca seminar teologic, şi care din păcate s-a ars în întregime în 1773. Aripa dreaptă al acestei clădiri încă mai există lângă turnul primăriei de azi. Conducerea actuală a oraşului, Episcopatul, ignoră caracterul de monument istoric care cuprinde mai multe secole. Această clădire ar trebui reabilitată urgent.
Compozitor productiv
Întorcându-ne, Dittersdorf a reuşit să continue cu şi mai mare succes serviciul început în vremea lui Haydn. Mediul în care lucra era mult mai favorabil decât în vremea predecesorului său, care trebuia să pună şi bazele în paralel cu munca sa.
Înainte de toate, Dittersdorf a completat orchestra episcopului cu muzicienii aduşi de la Viena şi a ridicat corul la un nivel unde a putut deveni cunoscut atât acasă cât şi pe plan internaţional.
Deşi muzica lui Dittersdorf era neglijată, aproape uitată de posteritate, activitatea lui pare a fi redescoperită în ultimii decenii. Era un compozitor productiv, ştia să compună muzică uşor şi rapid care poate fi explicaţia faptului că în cazul anumitelor opere se simte superficialitatea. (…)
Ghinionul care a afectat viaţa şi activitatea lui este faptul că a trăit în vremea lui Joseph, Michael Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart operele cărora sunt greu de egalat. Totuşi, Dittersdorf avea un rol extrem de important atât în dezvoltarea muzicii clasice de la Viena cât şi în cea de la Oradea.
Din cele treizeci şi patru de opere, 12 au fost scrise în limba italiană, restul, în special cele de după anul 1786, au fost scrise în limba germană. Dintre simfoniile legate de numele lui 120 sunt considerate a fi compuse de el, şi alte 90 sunt simfonii în cazul cărora persoana autorului nu se cunoaşte cu siguranţă, dar sunt atribuite lui Dittersdorf. Pe lângă acestea a compus peste 70 de concerte pentru diferite instrumente (vioară, violă, oboi, pian, etc). Numărul operelor de muzică de cameră este aproape 280, numărul operelor oratorice se apropie de 240.
În ultimii ani operele personajelor muzicii mai sus menţionate au revenit pe scena din Oradea. În repertoriul orchestrei de muzică de cameră al Filarmonicii operele lui Haydn, Pichl şi von Dittersdorf au avut loc permanent. S-a întâmplat ca în cadrul unui spectacol publicul a avut oportunitatea să asculte operele unui singur compozitor.
Cu siguranță, timpul său petrecut la Oradea nu dispare în ceaţa uitării! Vom avea grijă noi, orădeni!