Despre activitatea din Oradea al lui Karl Ditters von Dittersdorf

Episcopul Patachich Ádám a admirat atât de mult jocul de vioară al tânărului violonist încât i-a încredinţat conducerea orchestrei cu sarcina de a extinde numărul muzicienilor cu artişti vienezi şi din Praga. Dittersdorf a reuşit să selecteze muzicieni excepţionali şi a fost însoţit şi de artişti cunoscuţi la 1 aprilie 1764, când a sosit la Oradea. După doar câteva zile orchestra se prezintă cu mare succes în faţa publicului în curtea episcopală sub conducerea lui Dittersdorf. De atunci în fiecare duminică şi marţi au fost organizate concerte în mod regulat.

Dirijorul şi orchestra sa

Deşi Dittersdorf şi-a început cariera ca violonist în orchestra curţii regale de la Viena, în curând şi-a întors interesul spre compunere. Stilul lui urmează stilul clasic al lui Haydn. Era un dirijor priceput, opera lui se caracterizează prin umor. A compus oratorii, muzică bisericească, cantate, simfonii, opere. şi-a dictat biografia – cu referire la anii petrecuţi la Oradea – fiului său spre sfârşitul vieţii sale.

A completat orchestra, iar printre cei 34 de membri găsim compozitorul de origine cehă: Wenzel Pichl, care pe lângă faptul că era maestrul de concert al lui Dittersdorf, a scris versurile pentru oratoriile acestuia. Numărul membrilor orchestrei este una semnificativă dat fiind faptul că în acea vreme nici cele mai mari orchestre din Europa nu aveau mai mulţi muzicieni.

Compunerea orchestrei era una neobiţnuită. Mulţi dintre membri erau vaieşi liberali, servitorii din curtea episcopală. Dirijorul, recunoscând talentul de comedian al unui bucătar italian, l-a selectat pentru un rol într-una din operele sale. Dittersdorf a recunoscut talentul şi muzicalitatea oamenilor de rând foarte uşor. Demonstrează această abilitate şi într-o amintire în care prezintă o experienţă din Cehia: ţăranii adunaţi la un spectacol în aer liber au cântat împreună – aproape perfect – unele părţi din opera prezentată.

Oratorii

Tânărul dirijor s-a decis repede să prezinte nu numai concerte dar şi oratorii şi opere. Noua lui gazdă l-a sprijinit cu tot ce era posibil pentru a facilita îndeplinirea ideilor artistice.

Subiectul acestor opere era bineînţeles corespunzător gustului vremii. Oratoriul intitulat ”Isac” compus în urma influenţei tragediei lui Metastasio se datează di acea perioadă.

Un comentariu din acea vreme reţine: ”Sala împodobită s-a umplut cu lume distinsă, surprinsă de stăpân în primul rând cu faptul că membri orchestrei au fost îmbrăcaţi în uniforme sofisticate. O altă surpriză consta în scena oratoriului: casa lui Ibraim în dumbravă. Un ansamblu sofisticat şi cu stil, costume noi şi frumoase. Publicul a fost încântat iar compozitorul a primit cadou după spectacol o casetă cu materiale. Publicul dorea să vadă oratoriul timp de patru ani, iar domnul episcop a solicitat spectacolul în timpul fiecăriu perioade de post.”

Printre toate spectacolele, aceasta avea cel mai mare succes ceea ce îl încuraja pe Dittersdorf să aducă pe scenă opere vesele chiar şi cu teme universale. Astfel de opere erau: Imperiul morţilor, Doamna Sybilla nu bea vin, etc.

Opere vesele

Opera veselă ”Amore in musica” are o poveste interesantă.

Un dirijor tânăr o cunoaşte pe fiica casierului Jurkovits şi se îndrăgosteşte de ea. Dar nici tatăl cu idei conservative nici fiica lui nu era de partea artiştilor astfel l-au refuzat pe Dittersdorf. Muzicianul deziluzionat pleacă la Viena să uite. Acolo întâlneşte opera lui Metastasio şi compune o operă cu care se întoarce la Oradea. Spectacolul a fost atât de imens încât orchestra curţii regale a fost completată cu muzicienii regimentului Neu-Kleinhod conduşi de prietenul muzicii, Hohenhole-Schillingfürst.

De atunci muzica cultă se retrage şi începe vremea veseliei, a jocurilor muzicale, festivităţi de imense, cu dans.

Orchestra se desfiinţează

Ofiţerii au dorit tot mai multe spectacole vesele. Colonelul îl surprinde pe episcop cu un volkstück, iar Dittersdorf menţionează că spectacolul s-a încheiat cu o coloană de nuntaşi. Episcopul Patachich pe de altă parte a organizat un marş mascat cu petrecere cu dans de ziua lui de onomastică. Aceasta a fost ultima petrecere în palatul episcopal

Duşmanii lui Patachich au raportat curţii de la Viena după care secretarul reginei Maria Terezia a dat ordin pentru desfiinţarea orchestrei. În 1769 Dittersdorf s-a întors la Viena şi s-a încheiat deceniul caracterizat prin rezultate şi succese. Viaţa muzicală s-a blocat pentru o perioadă îndelungată. Abia la începutul secolului 19. începe să înflorească din nou, în special opera. (Torţa (Fáklya) pg. 3, 11 auguszt, 1967 – articol scris de Thurzó Sándor şi Tuduka Oszkár: Concerte la mijlocul secolului XVIII)

(Fákyla, 1967. augusztus 11., harmadik oldal – Thurzó Sándor, Tuduka Oszkár írása „Koncertek a XVIII század derekán”)

 Thurzó Sándor   Tuduka Oszkár